Japonia este o ţară a contrastelor. După ce ai călcat pe acest pământ eşti fascinat. Pe de o parte eşti înconjurat de cea mai avansată tehnologie, pe de altă parte există oraşul Kyoto, înconjurat de peste două mii de temple construite de-a lungul miilor de ani. (...)

   În cazul unor boli emergente se pune întrebarea dacă incidenţa şi prevalenţa în creştere sunt consecinţa derulării unui fenomen biologic sau urmarea unei „mode“ – şi ştiinţa are una, nu-i aşa? Lucrurile sunt încurcate mai ales în situaţiile în care diagnosticul se bazează nu atât pe explorări obiective, cât mai mult pe concluzii evolutive. Când, în anul 1943, Leo Kanner a descris la copii autismul, despre el au aflat numai câţiva pediatrii, mai ales că autismul a fost menţionat cu mai mult timp înainte ca simptom comportamental principal în schizofrenia adultului. De atunci, studiile s-au înmulţit astfel încât, în primul deceniu al mileniului, diagnosticul a fost preluat în diverse medii: social, jurnalistic şi chiar cultural, multor genii atribuindu-li-se trăsături specifice bolii Asperger, o formă uşoară de autism. (...)

    Secolul XX sau secolul naţiunilor, cum a mai fost denumit, avea să aducă împlinirea unui vis secular al românilor: înfăptuirea statului naţional unitar. Deveneau nule, prin acest demers politic modern, drepturile medievale menţinute prin forţă de stăpânire a unor teritorii străine, a unor popoare ce nu de puţine ori îşi afirmaseră, chiar cu preţuri grele, dorinţa firească de independenţă. După ce la 27 martie/10 aprilie 1918, Basarabia şi la 15/28 noiembrie, Bucovina îşi declaraseră dorinţa fermă de unire cu ţara-mamă, venise rândul Transilvaniei, Banatului şi Crişanei. (...)